Despre Peter Murphy, scriitor de călătorii și colaborator la to Murphy’s Law, Digital Global Traveler, and The Red Beach In Paradise
Hello, Wonderful Writers! I warmly invite you to explore the original version of the interview in English at the link below. Please take a moment to read the whole story. And… if you’d like to read the translated version in Romanian, just continue with this story! Most importantly, a huge thank you to each of you — your constant support truly means everything to us. Sending big hugs to all! 🤍💙💎🤍💙💎🤍💙💎🤍💙💎🤍💙💎🤍
O călătorie senzorială alături de Peter Murphy, aventurierul ale cărui povești ne transportă de la stâncile abrupte ale Irlandei și până la străduțele exotice din Anatolia.
Deviza personală: Haosul nu este o scară, este un jet-pack.
1. Momentul Acela
Într-o bună zi, ai început să scrii poezie/proză. Cum s-a întâmplat mai exact?
PM: Eram pe Insula Réunion în Oceanul Indian. După câteva săptămâni fără adăpost, am obținut un loc de muncă la un curs de limbă. Din fericire, proprietarul cursului mi-a oferit adăpost în mansarda școlii. Pe măsură ce lunile treceau, am început să uit anumite capitole din viața mea și pentru a nu uita cele ce mi se întâmplau acolo, am scos un carnet și am început să scriu. Nu aveam TV, telefon sau internet, iar scrisul m-a ajutat să îmi umplu timpul.
2. Arta Este Muncă
În ce constă munca ta de scriitor? Care sunt cele mai mari provocări ale prezentului?
PM: Interesant… Nu sunt sigur. Pe Medium, mă întreb adesea:
„Cât din mine ar trebui să ofer și pentru cât?”
3. Fără Proiecte, Nu Există Viitor
Care sunt proiectele tale reprezentative? La ce proiecte lucrezi?
PM: Lucrez la transformarea eseurilor mele de călătorie, pe care le găsești în publicația Digital Global Traveler, într-un ebook. Cred că e o evoluție firească să încerc să dau scrierilor mele o a doua șansă la viață. Lucrez de asemenea la un scenariu împreună cu fratele meu.
4. Aroma Creației
Descrie un miros care te transportă imediat într-o oază de inspirație sau creativitate. Ce emoții îți evocă și cum influențează procesul tău creativ?
PM: Țigări și carne de capră moartă presărată cu un strop de zahăr fiert într-o noapte lipicioasă turcească.
5. Cerneală și Intimitate
Din punct de vedere tactil, cum ar trebui să fie instrumentul tău de scris?
PM: Ai trecut vreodată cu degetele peste o piatră brută, ca a unui mormânt vechi sau a fundației unui castel? Se prea poate să simți margini netede, dar o asemenea piatră este în mare parte uscată și aspră. Știi că și alții au atins-o și te întrebi cât din uzură este cauzată de trecerea timpului și cat i se datorează interacțiunii umane.
Cum te face să te simți actul de a pune stiloul pe hârtie sau de a apăsa pe tastatură, la un nivel profund personal?
PM: Actul de a pune stiloul pe hârtie? Orice implică memoria poate evoca anumite emoții. Nu vreau întotdeauna să fiu transportat înapoi. Încerc să folosesc voci diferite în anumite povestiri adevărate doar pentru a ține lumea la distanță, ca să zic așa.
6. Armonia Tăcerii
A existat vreun moment în creația ta, când tăcerea a vorbit mai tare decât cuvintele? Care au fost circumstanțele și cum te-a marcat acea experiență?
PM: Mi-e dor de tăcere, dar când o am, tind să dau muzica mai tare. Nici tăcerea, nici zgomotul nu au jucat un rol real în existența mea. Cred că pe insulă, au fost luni când am fost singur și am simțit că era mai sănătos să vorbesc cu foaia de hârtie.
7. Paleta Visurilor
Ce culori domină spectrul tău artistic și cum reprezintă acestea, diferitele fațete ale imaginației tale?
PM: Depinde de ceea ce scriu. Dacă e vorba de Irlanda, este un gri solid și umed presărat cu verde luxuriant și albastru melancolic. Dacă scriu despre Anatolia, cuvintele sunt de un portocaliu aprins. Insula, în mod natural, are verniluri, albastruri… e pământie, dar are mereu note de fum.
8. Pana Vulnerabilității
Dezvăluie-ne un secret și/sau o vulnerabilitate în legătură cu tine. Cum contribuie actul de a-ți expune gândurile cele mai intime la identitatea ta artistică?
PM: Ar fi o recunoaștere a vinovăției neidentificate și a dorinței pentru ceva ce nu am fost niciodată destinat să fiu. Cred că îmi spune că poate am avut dreptate să „fug” de toate astea, dar încă există un sentiment dureros că s-ar putea să fi dezamăgit pe toată lumea. Mi-e greu să răspund cu sinceritate. Identitatea artistică? Sper să fie una de sinceritate brută, iar cititorul să se întrebe dacă ceea ce citește este real. Dacă un cititor ajunge până la capăt, îi place, dar apoi îmi spune că nu crede niciun cuvânt, se cheamă că am făcut treabă bună.
9. Simfonia Umbrelor
Există vreun personaj sau o temă din scrierile tale care încorporează partea întunecată a psihicului tău? Ce ai învățat scriind despre fricile, dorințele sau vibrațiile respective?
PM: E cazul? Când am început să scriu despre lucruri care mi s-au întâmplat sau pe care le-am experimentat, am folosit un personaj numit „Jack” pentru a prelua loviturile în locul meu. Pe măsură ce am scris mai mult prin vocea acestui personaj, am realizat că era o parte din mine care ar fi acționat altfel în multe situații punctuale, dar în general, ar fi procedat ca mine. Scrisul nu ne învață nimic nou despre partea întunecată a psihicului nostru, în opinia mea, doar că toți avem astfel de umbre. Să zicem că… mi-a arătat că eram pe drumul cel bun.
10. Șoapte din Copilărie
Amintește-ți o amintire din copilărie care rezonează cu tine ca scriitor. Cum se manifestă ecourile experiențelor tale timpurii, în scrierile tale de astăzi?
PM: Ca familie, am emigrat neașteptat în America în anii ’90. Sunt sigur că părinții mei ne-au informat pe fratele meu și pe mine, dar în dimineața în care trebuia să plecăm din Irlanda, a fost încă un șoc neașteptat și confuz. Același lucru s-a întâmplat când am părăsit America doi ani mai târziu, după ce am legat prietenii.
Cred că toate aceste schimbări neașteptate m-au format ca om și scriitor.
11. Melodiile Memoriei
Dacă amintirile tale ar fi compuse ca o partitură muzicală, ce instrument ar reprezenta cele mai prețioase amintiri creative? Cum te influențează melodiile din trecut în procesul creativ?
PM: Urăsc pianul, dar este singurul instrument care îmi vine în minte. Imaginează-ți o notă repetată zile întregi, pe fundalul unei bătăi de tobe care se construiește ca un crescendo infinit.
12. Dansul Scrisului
Dacă stilul tău scriitoricesc ar fi un dans, care ar fi ritmul și tempo-ul? Cum reflectă cadența propozițiilor tale bătăile inimii tale?
PM: Tango? E pasional și are un aer dramatic, dar exprimă realitatea dacă este interpretat corect.
13. Exercițiu de Admirație
Ce scriitori admiri? Care sunt cărțile tale preferate?
PM: Nu citesc. Ei bine, nu sunt adeptul citirii mai multor cărți într-un an. Prefer să descopăr o carte și să o recitesc de zeci de ori până mă simt satisfăcut de tot ceea ce mi-a oferit. Mă aplec obsesiv asupra anumitor capitole și anumitor fraze. Un exemplu este această carte foarte veche pe care am găsit-o într-un sat din Irlanda. O cronică a gândurilor vorbitorilor Parlamentului Britanic despre evenimentele din Imperiu. Într-o sesiune, vorbesc despre foamete, război, moarte și altele. M-a fascinat limbajul oficial pe care îl foloseau pentru a descrie teroarea subiectelor lor și cum treceau repede la alte subiecte. Această schimbare bruscă de temperatură m-a atras întotdeauna. În ceea ce privește autorii, îmi plac Hemmingway, King și Thompson, dar și poezia joacă un rol important pentru mine. Plath este uimitoare. Joyce, Yeats, Heaney, Frost. Lista continuă.
14. O Întrebare Indiscretă
Cu ce autor influent sau figură inspirațională din viață, trecută sau prezentă, ți-ar plăcea cel mai mult să împarți o ceașcă de ceai și o conversație captivantă?
PM: Michael Collins. Nu astronautul, ci revoluționarul irlandez. Cred că ar avea câteva lucruri de spus despre Irlanda modernă, dar poate că doar proiectez gânduri și emoții originare.
15. O Poveste în Zece Cuvinte
Ea fumează în bucătărie, goală și singură.
16. Un Fragment Preferat din Creația Ta
Cum găsești nordul când ți-ai pierdut busola?
Ultimii zece ani i-am petrecut în Anatolia. Am avut mereu o certitudine a identității mele culturale, dar acum… Doamne, cine sunt eu acum? Sunt occidental sau oriental? European sau asiatic? Ironia face că turcii își frământă mintea cu această întrebare de secole și încă nu au găsit răspunsul. Ce șanse am eu? — Și Călătorul Etern Prinde Rădăcini Câteodată.
17. Date de Contact
Cum poți fi contactat?
PM: Mă poți găsi pe Medium sub Murphy’s Law, dar dacă cineva dă peste articolul ăsta și are vreun proiect în minte sau dorește să colaboreze, îmi poate scrie la pwbmurphy@gmail.com
18. Blog/Pagină de Autor/Profil de Social Media
Unde putem citi creațiile tale în original?
PM: Pe WordPress, sunt la The Red Beach In Paradise, iar pe Medium, unde sunt mai activ, pot fi găsit la Murphy’s law. Mă puteți vedea și pe YouTube la Murphy’s Law.
19. Ce anume ai vrea să transmiți unui editor/scenarist/producător de film sau unui alt scriitor?
Prezintă-i cărțile tale, în câteva cuvinte (rezumat/sinopsis).
PM: Sincere, brute, halucinante, confuze și adevărate. E o călătorie. Sper ca oricine le citește să le aprecieze.
20. Jarul de pe Urmă
Imaginează-ți că ai ajuns la sfârșitul unui proiect literar. Cum te simți când scrii ultimele cuvinte?
PM: Când termin un proiect, îl încep imediat pe următorul. Dacă nu îmi vine nimic în minte, apare panica. Nu există sfârșit în această călătorie, doar un om balansându-se dintr-o liană în alta și sperând că următoarea nu se va rupe.
Please, clap, engage, and stay tuned for the next story! Most importantly, a profound thank you to each one of you. Your unwavering support has been invaluable.
With gratitude,
Julia
Julia Kalman 