Secretele Scriitorilor Lumii — Descoperind-o pe Anca Hirschpek

Image by Anca Hirschpek.

O Discuție despre Procesul Creativ, cu Scriitoarea Anca Hirschpek

Please make sure to spend a minimum of 30 seconds reading my story. 
I truly cherish the interaction of authentic readers. Thank you very much!
Anca Hirschpek at Muzeul Literaturii Române,
Photo by Julia Kalman,

1. Momentul Acela

Într-o bună zi, ai început să scrii. Cum s-a întâmplat mai exact?

Foarte de demult, dar îmi amintesc perfect ambientul.

Aveam opt ani, eram în camera mea, singură, vara, mă relaxam și deodată, ca un arc electric, am simțit nevoia să scriu o strofă legată de un peisaj montan, am luat la repezeală un creion și o foaie, erau prea rapide gândurile pentru rapiditatea scrierii mele…

Multă vreme, ani în șir, am păstrat ca pe o bijuterie unică foia aia șifonată, la care s-a adăugat un ,,caiet de creație,, cu coperte albastre, pe care-l am și acum…

2. Arta Este Muncă

În ce constă munca ta de scriitor? Care sunt cele mai mari provocări ale prezentului?

Ar fi bine să fie muncă…dar nu are statutul acesta, nu am suficientă energie și nici tihna necesară.

Cu trei copii și job full-time este destul de greu să-mi găsesc locul meu în care să mă las în voia inspirației.

Mai degrabă încerc să-mi notez ideile așa cum îmi vin, iar când sunt în fața unui computer și am un pic de timp le compilez, le scutur de false adaosuri, le cizelez…

3. Fără Proiecte, Nu Există Viitor

Care sunt proiectele tale reprezentative? La ce proiecte lucrezi?

Acum, la o nouă carte de proze scurte, eseuri, reflecții etc. S-au strâns destule. Aș mai edita și nou volum de poezii, din același motiv.

4. Aroma Creației

Descrie un miros care te transportă imediat într-o oază de inspirație sau creativitate. Ce emoții îți evocă și cum influențează procesul tău creativ?

De obicei sunt câteva din mirosurile de demult-unul de portocale, scorțișoară, mere călite-îmi amintește de sărbători, de cei care mă ocroteau, acum doar umbre furișate în cotloanele memoriei.

Ar mai fi cel de trandafiri-în fața blocului din Colentina erau adevărate cupole, iar când ploua atmosfera era cumva înnebunitoare.

La fel, port în mine mireasma șurii, a paielor, a ierbii-mă transpune instantaneu la țară, la Rădășeni, în locurile de basm ale copilăriei.

Și sunt altele greu de decriptat, mirosuri ale întâlnirilor, ale ocrotirii, ale seducției-pe care uneori le întâlnesc cu totul întâmplător și care, da, mă proiectează într-un univers paralel dorit, așteptat, însă mai iluzoriu ca umbra unui nor spre apus…

5. Cerneală și Intimitate

Din punct de vedere tactil, cum ar trebui să fie instrumentul tău de scris?
Cum te face să te simți actul de a pune stiloul pe hârtie sau degetele pe tastatură, la un nivel profund personal?

Sunt încă tributară creionului, pixului, am mai multe carnețele și agende-la job, în rucsac, acasă-pentru că încerc să-mi notez ideile care pot apare oricînd.

Așadar, trebuie să simt, să palpez, să apuc, să întorc hârtia, să fac tot felul de mâzgăleli.

Tastatura nu oferă aceste răsfățuri și uneori, prin zgomotul ritmic, chiar deranjează, cu toate că pare mai eficientă.

6. Armonia Tăcerii

A existat vreun moment în creația ta, când tăcerea a vorbit mai tare decât cuvintele?
Care au fost circumstanțele și cum te-a marcat acea experiență?

De fiecare dată când iubesc se întâmplă asta, adică preaplinul emoțional este atât de prețios, încât îmi ajunge.

Simt, evident, și atunci nevoia să scriu, dar păstrez pentru mine-și uneori, doar în mine-o perioadă, cel puțin, orice aș fi dorit să captez, să descriu…

Este o comoară inalterabilă, discreția.

7. Paleta Visurilor

Ce culori domină spectrul tău artistic și cum reprezintă acestea, diferitele fațete ale imaginației tale?

Cele solare, rozul, portocaliul, purpuriul, asociate zorilor, dar și galben-auriul intens al amiezii, profilat pe un azuriu care îmi dă nebănuite speranțe…

8. Pana Vulnerabilității

Dezvăluie-ne un adevăr și/sau o vulnerabilitate în legătură cu tine.
Cum contribuie actul de a-ți expune gândurile cele mai intime la identitatea ta artistică?

Da, am uneori impresia că nu mulți rezonează cu ceea ce vreau eu să exprim.

Mi-au spus oameni care au răbdare să citească faptul că nu mă adresez publicului larg, ci unui anumit segment mai elitist, mai capabil să pătrundă în amalgamul de înțelesuri și imagini care uneori dau impresia de iureș, de vortex.

În același timp sunt conștientă că nu-mi exprim chiar gândurile cele mai intime…

Există oameni care mi-au mărturisit că și-au printat textele mele, studiindu-le periodic pentru a decripta alte și alte înțelesuri.

De multe ori mă fascinează faptul că unii reușesc să se transpună în lumile mele, în Alter-Egourile atât de fragile uneori, și să se simtă ok acolo, percutând sensurile unor noi universuri….

9. Simfonia Umbrelor

Există vreun personaj sau o temă din scrierile tale care încorporează partea întunecată a psihicului tău?

Desigur, tema obsesiei, a geloziei, a invidiei, stări care uneori se exacerbează la mine, poate și dintr-o derivă caracterială sau temperamentale combinată cu epuizarea extremă. Uneori adun multe frustrări și sunt incapabilă să le discern, să le expun, deși simt că explodez. Am nevoie de ceva și cineva în care să cred, care să-mi arate sensul, care să-mi deturneze atenția, altfel continui, uneori pentru mult timp, să mă agit între multele-și adesea falsele-traume.

Ce ai învățat scriind despre fricile, dorințele sau vibrațiile respective?

Mai nimic, nu mereu se rezolvă trăirile dacă scrii despre ele, uneori se exacerbează. Depinde de stare, de fapt. Merită scris atunci când ești mie-n sută sincer, când nu vrei să drapezi nimic, când nu-ți găsești justificări absurde…Merită, de fapt, răbdată orice stare care te dezvoltă, te deschide într-un sens sau altul.

Image by Anca Hirschpek.

10. Șoapte din Copilărie

Amintește-ți o amintire din copilărie care rezonează cu tine ca scriitor.
Cum se manifestă ecourile experiențelor tale timpurii în scrierile tale de astăzi?

Văd și sunt captivă încă-dar este vorba de ceva plăcut, asumat, evident-în câteva secvențe magice ale primilor ani.

Așteptarea febrilă a venirii lui Moș Crăciun, în cameră, cu inima bubuind.

Plimbarea, după ploaie, pe aleile din jurul blocului, mirată de savoarea naturii.

Contemplarea ninsorii de la geam…

Toate mă inspiră încă, toate mă ridică mereu la alte și alte înțelegeri ale firii.

E paradoxal dar totuși nu chiar…

11. Melodiile Memoriei

Dacă amintirile tale ar fi compuse ca o partitură muzicală, ce instrument ar reprezenta cele mai prețioase amintiri creative?

Poate că pianul, mi-aș fi dorit să învăț să cânt. Mi se pare cel mai complex revelator, dar și inovator de stări, emoții, senzații, afecte…

Cum te influențează melodiile din trecut în procesul creativ?

Am anumite linii melodice pe care le ascultam cu nesaț de timpuriu sau le fredonam, ele mă proiectau în cu totul alte lumi sau la limita dintre lumi.

Chiar și temele muzicale ale unor filme pe care le-am urmărit cu plăcere au același impact.

12. Dansul Scrisului

Dacă stilul tău scriitoricesc ar fi un dans, care ar fi ritmul și tempo-ul? Cum reflectă cadența propozițiilor tale bătăile inimii tale creativ?

Probabil un mix de rock ’n ’roll întretăiat cu jazz, pentru momentele de visare sau plonjare înr-un ideatic ideal care-mi face poftă la fiecare colț de om…

Nu am o cadență a propozițiilor, poate o s-cadență a lor.

13. Exercițiu de Admirație

Ce scriitori admiri? Care sunt cărțile tale preferate?

Nu sunt absolut deloc la zi cu lecturile, răsfoiesc în paralel multe cărți, unele de specialitate (Cuvinte care vindecă, Creier sănătos, minte sănătoasă), altele de ficțiune, citesc acum chiar ,,Porumbița și Timofte,, una din cărțile extraordinare ale lui N. Batzaria.

Așadar, sunt departe de a reprezenta un etalon în domeniu, am interese și lecturi -secvențiale, incidentale, extrem de disparate.

Îmi place foarte mult să recitesc, chiar și cărți din copilărie sau adolescență-pe unele chiar la câțiva ani, mă culcușesc în lumea aia unică, detașată de uruitul pixelard, plonjând în istorii extraordinare.

Îmi plac autorii nonconformiști, dau câteva nume la întâmplare-Oscar Wilde, Geoffrey Choucer, James Joyce

Mă identific până la disipare cu ,,Jurnalul unei ființe greu de mulțumit’’ al lui Jeni Acterian.

14. O Întrebare Indiscretă

Cu ce autor influent sau figură inspirațională din viață, trecută sau prezentă, ți-ar plăcea cel mai mult să împarți o ceașcă de ceai și o conversație captivantă?

Cu Jules Verne.

Aș fi tare curioasă să știu cum vede viitorul pornind de la nivelul tehnologic al zilelor noastre.

Și, poate, cu Oscar Wilde, Edgar Allan Poe, Mark Twain, Kafka-pentru a glisa cu îndemânare pe continuumul mental dintre secolele trecute și viitor.

Asta da aventură!

15. O Poveste în Zece Cuvinte

Încă îl păstrez pe tata în legănatul sinapselor aparte.

16. Un Fragment Preferat din Creația Ta

Ce-o mai fi, de fapt, și Erosul ăsta, dincolo de anostele, uneori, inserții sociale?

Dincolo de simțirile adesea traumatice dar nerecunoscute ca atare?

Dincolo de ,,avuțiile,, de spaime și orgolii trucate?

Păi, poate, tocmai lumina, delicatețea, îmblânzirea, despovărarea, ghidușenia lumii, o anume cuviinciozitate interioară care nu exclude aventura, dar o nuanțează și o individualizează.

Și, probabil, așa va păli și durerea care stă în noi ca o altfel de vietate și care ne împietrește (nu împletește) ramurile lumii sub raza indiferentă la drăgosteli a lunii.

A nu umili, a privi cu compasiune, a nu forța lucrurile, a nu devasta mediul on line cu frustrările tale, a nu lovi în alții prin tristețile aparent deșucheate…

Paradoxal, sloganul lumii de azi, într-o epocă suprainformațională, este ,,nu mă atinge!”, ține-te deoparte, fii parte din umanitatea asta fandosită cu traume incluse la fiecare gest de împachetat virtualuri.

Sunt unii oameni subțiați de interese mercantile.

Cam asta vezi pe fața lor, în aerul greu de respirat din preajmă-le.

Sau învârtoșați de orgolii facile, care sună a gol ca atunci când, într-un imaginar fără limită, cucul a părăsit orologiul.

De asta multe persoane, de altfel de succes, voință, intense năzuințe, aprige putirințe, nu au niciun chichirez (vorbă care mă distra pe vremuri).

Sunt fazi, fecunzi doar în imediatul notoriu, incapabili să fie mirați de ferestruici prin care pot privi înlăuntru, la materia pulsatorie care ne înalță fără tăgadă.

17. Date de Contact

Cum poți fi contactată?

www.facebook.com/anca.hirschpek

E-mail: anca_hirschpek@yahoo.com

18. Blog/Pagină de Autor/Profil de Social Media

Unde putem citi creațiile tale?

Până când îmi voi face blog, ele sunt disponibile pe Facebook.

19. Ce anume ai vrea să transmiți unui editor/scenarist/producător de film sau unui alt scriitor?

Unde îți poate citi creațiile în limba engleză sau în limba romană?

Nu cred că eseurile și în general poveștile mele pot fi ecranizate sau, dacă ar fi, ar trebui un fel de vizionarism pe verticală, în profunzime, care nu știu cum ar fi posibil deocamdată.

Prezintă-i volumele tale, în cateva cuvinte.

Cele mai relevante ar fi ,,Nu poți salva nimic’’-volum de versuri, Editura Grinta, 2016, respectiv ,,Zâmbetul cenușii,, Editura Saga, 2022.

20. Jarul de pe Urmă

Imaginează-ți că ai ajuns la sfarșitul unui proiect literar.
Cum te simți când scrii ultimele cuvinte?

Wowww, cred că ar fi ceva incandescent, orgasmic, dacă e să fie cu jar…

Nu știu, poate o eliberare, un moment celest de lin pe care nu-l obții altfel, creatorii știu de ce.

Evident, cu un frappe bun după….

Designed by Julia Kalman

Join Our Publication, Share Your Voice, and Promote Your Brand on Medium and WordPress.

Please, follow us, read, publish, clap, engage, and stay tuned for the next story! Click here: New Literary Society.

But, most importantly, a profound thank you to each one of you. Your unwavering support has been invaluable.

Comments are closed.

Start a Blog at WordPress.com.

Up ↑